În răspuns la Iulia.
Daca tot urmaresc topicul asta, nu ma lasa inima sa nu ma laud si eu putin. Si fetita mea vorbea mult la doi ani, e drept, foarte peltic, dar respecta topica si multe reguli gramaticale. Numara, stia jumatate de alfabet, cateva poezii… Am scris si eu despre asta, un articol numit „Extinderea domeniului vorbelor” tocmai pentru ca ea extindea formele si sensurile cuvintelor dupa bunul plac. Mie mi se parea firesc: unii copii vorbesc devreme, altii tarziu. Poate ca sunt copiii romani mai vorbareti decat „British”-ii. Sau poate doar cei cu mame bloggerite 🙂
